Alternativa la acid hialuronic: AGAROZA, filler-ul revolutionar

In ultimii ani, cererea de proceduri non-invazive este in crestere in medicina estetica, mai ales in ceea ce priveste injectarea de fillere. Cresterea este deteminata si de faptul ca plaja de indicatii a fillerelor a devenit tot mai complexa de la umplerea ridurilor si volumizarea buzelor, la inlocuirea deficitelor de volum la nivelul tesutului moale facial, reconturarea liniei mandibulare, si pana la realizarea lifting-urilor non-chirurgicale. Procedurile necesita produse injectabile bine adaptate fiecarei zone si indicatii in parte, care sa fie biocompatibile, cat mai lipsite de ingrediente sintetice si cat mai putin susceptibile de a produce reactii inflamatorii acute sau cronice.

Toate aceste deziderate sunt indeplinite de filler-ul cu agaroza care incepand cu luna aprilie poate fi gasit si in Romania. Acest filler este format dintr-un gel de agaroza inalt purificat, obtinut din alge rosii. Este total natural si lipsit de orice ingrediente sintetice. Din acest motiv, este complet biodegradabil si biocompatibil. In toate studiile clinice realizate pana in acest moment, nu s-a semnalat nicio reactie adversa de tip inflamator datorita lipsei totale a oricaror proteine straine sau urme bacteriene.

Agaroza este o polizaharida neutra, obtinuta prin purificare din agar-agar extras din algele rosii. Este formata dintr-un lant lung obtinut prin polimerizarea unor unitati dizaharidice alcatuite din D-galactoza si 3,6-anhidro-L-galactoza. Daca vin in contact cu apa, aceste lanturi polizaharidice formeaza o retea reticulata care retine moleculele de apa si formeaza un hidrocoloid. Acesta are proprietatile de coeziune ale unui solid, dar capacitatea de transport prin difuziune a unui lichid. Odata cu aceste proprietati, agaroza are si o vascozitate destul de scazuta, pentru a putea fi injectat cu ajutorul unor ace foarte fine (27-29-30G).

Fiind foarte bine tolerata de organismul uman, agaroza are deja foarte multe aplicatii in medicina. Ea este folosita ca si substrat in numeroase teste de biocompatibilitate (citotoxicitate, genotoxicitate, mutageneza, sensibilitate si implanturi subcutanate). In plus, este folosita in bioingineria medicala, terapia genetica, si ca sistem de transport in componenta medicamentelor cu eliberare intarziata.

[shortcode_button module=”main” size=”big” title=”DETALII AICI” url=”http://www.romedic.ro/drmanuelaravescu/articol/20270″]